Structura, fertilitatea, drenajul si aciditatea (pH) solului dumneavoastra au toate un impact asupra sanatatii plantelor dumneavoastra.
Stiind ce tip de sol aveti si cum sa il imbunatatiti va va ajuta sa creati cel mai bun mediu de crestere
Sanatatea si fertilitatea solului
Un sol bun dreneaza bine, dar pastreaza multa umiditate pe care o pot accesa radacinile. Este usor de sapat si plin de organisme, cum ar fi rame, gandaci, bacterii si ciuperci. Materia organica este o componenta vitala a solului si este descompusa de organisme mici pentru a elibera nutrienti si pentru a imbunatati capacitatea solului de retinere a apei.
Un sol sanatos si fertil este de un maro inchis bogat, dar indiferent de culoarea ta, imbunatateste-l sapat in materie organica, cum ar fi compost si gunoi de grajd, sau aplicand in fiecare an mulci de suprafata peste solul bine udat si umed.
sursa foto: thespruce.com
Cunoasterea ph-ului solului dumneavoastra
Scala pH masoara gradul de aciditate a solului, care determina disponibilitatea nutrientilor, precum si prezenta organismelor benefice ale solului si a bolilor mai putin dorite transmise in sol. Cifrele scazute pe scara pH indica un sol acid; pH-ul 7 este neutru; numerele mai mari arata un sol alcalin. Solul de gradina se incadreaza in mod normal intre pH 4,5 si pH 7,5, dar idealul pentru legume este pH 6,5. Varul poate fi aplicat pentru a creste pH-ul, dar este mai dificil sa-l scada. Trusele de testare a solului sunt disponibile pe scara larga si usor de utilizat. Pur si simplu amestecati o proba de sol intr-o eprubeta conform instructiunilor si comparati culoarea solutiei cu diagrama pentru a determina pH-ul.
Un kit simplu de testare a solului va dezvalui pH-ul solului dvs., astfel incat veti sti daca este acid sau alcalin.
sursa foto: gardenmyths.com
Determinarea texturii solului
Dimensiunea particulelor minerale din sol determina textura acestuia, ceea ce va spune cum trebuie tratat in timpul cultivarii. Exista trei tipuri de sol de baza - argila, lut si nisip - care apar in proportii diferite in diferite soluri. Ridicati o parte din pamant si strangeti; atunci cand sunt umede, solurile argiloase formeaza aglomerari lipicioase si sunt stralucitoare cand sunt netezite; solurile usoare, nisipoase iti cad printre degete; iar cele lutoase sunt fine si se simt matasos. Solurile argiloase retin bine apa si nutrientii, dar pot avea un drenaj slab si pot fi grele de lucru. Solurile nisipoase sunt usor de sapat, dar se usuca si isi pierd rapid substantele nutritive.
SFAT
Ușurează un sol argilos greu adăugând nisip.
sursa foto:piedmontmastergardeners.org
Adăugați materie organică pe un sol nisipos pentru a-l ajuta să rețină umiditatea.
sursa foto: extension.oregonstate.edu
Saparea in materie organica
Imbunatatiti structura solului prin saparea in materie organica voluminoasa in fiecare an. Acest lucru este cel mai benefic pe solurile nisipoase, unde ajuta la retinerea umiditatii si a nutrientilor care altfel se pierd rapid. Adaugarea de materie organica impreuna cu nisip pe solurile argiloase poate ajuta la deschiderea structurii solului si la imbunatatirea texturii sale lipicioase.
Compostul de gradina bine putrezit este o forma valoroasa de materie organica, dar gunoiul de grajd bine putrezit, compostul uzat de ciuperci si gunoiul de grajd verzi sunt toate alternative utile. In timpul unei perioade secetoase din toamna sau iarna, intindeti un strat de materie organica de 10-15 cm (4-6 inchi) peste sol si sapati-l pana la adancimea unei cazmale. Alternativ, semanati un gunoi verde, cum ar fi mustarul (vezi jos), taiati-l inainte sa devina lemnos, lasati sa se ofileasca, apoi sapati in sol.
Adaugarea unui mulci de suprafata
Mulcirea inseamna pur si simplu plasarea unui strat de materie organica voluminoasa sau folie de plastic peste suprafata solului. Aceasta practica este benefica deoarece previne evaporarea umezelii de la suprafata solului, controleaza temperatura solului si inhiba germinarea semintelor de buruieni. Mulci organici sunt, de asemenea, atrasi in sol de rame, unde se descompun si imbunatatesc structura solului. Compostul de gradina, gunoiul de grajd bine putrezit, compostul de ciuperci uzat si paiele pot fi folosite ca mulci si trebuie aplicate intr-un strat generos in jurul plantelor.
Lasati totusi goluri in jurul tulpinilor plantelor, altfel putregaiul se poate instala si aplicati mulciul pe solul umed, deoarece este mai dificil ca apa sa patrunda in acoperirea groasa si in solul umed uscat.
sursa foto: allaboutgardening.com
Tratarea cu var a solurilor acide
Prin adaugarea de var, puteti creste pH-ul solului acid pentru a-l face mai potrivit pentru cultivarea legumelor. Creta zdrobita sau calcarul macinat sunt cele mai sigure si ieftine forme de var de utilizat. Aplicati-le in doza recomandata pentru tipul dvs. de sol; solurile argiloase necesita aplicatii mai grele decat solurile nisipoase pentru a obtine acelasi efect.
Tratati solul toamna sau iarna, la cel putin patru saptamani dupa adaugarea oricarei materii organice voluminoase. Impartiti parcela in sectiuni de 1 mp cu linii de sir. Purtand manusi, maneci lungi, ochelari de protectie si o masca, cantariti cantitatea corecta de pulbere pentru a trata 1sg m. Se presara uniform pe pamant cu o cazma, se repeta pana cand intreaga parcela este acoperita, apoi se grebleaza varul in sol.
Curatarea buruienilor
Curatati terenul acoperit cu buruieni prin indepartarea buruienilor anuale de la suprafata si ingroparea lor intr-un sant. Indepartati mai intai buruienile perene, apoi glisati putin adanc sapa sub suprafata pentru a ridica buruienile in sectiuni. Sapati un sant in zona pe care ati curatat-o si ridicati sectiunile de sol cu buruieni in el, astfel incat buruienile sa fie pe o suprafata mare, iar buruienile se vor descompune in sant si vor imbunatati solul.
Sapatura simpla
sursa foto: wilkinsonsword-tools.co.uk
Aceasta este modalitatea obisnuita de a cultiva si de a adauga materie organica in sol. Intindeti un strat de materie organica pe intreaga parcela pentru a fi incorporat pe masura ce sapati. Sapati un sant de aproximativ 30 cm latime, pana la adancimea unei cazmale, peste teren si duceti solul la capatul indepartat al terenului intr-o roaba. Folositi pamant dintr-un al doilea sant, sapat langa primul si la aceleasi dimensiuni, pentru a umple primul sant. Continuati procesul de-a lungul parcelei, pana cand solul mutat din primul sant este folosit pentru a umple ultimul.
Sapatura dubla
sursa foto: wilkinsonsword-tools.co.uk
Pe un loc nou cu pamant de suprafata adanc, sapati un sant de 60 cm latime pana la o adancime de doua cazmale si adaugati putina materie organica. Mutati solul pana la capatul parcelei. Sapati un al doilea sant de aceeasi dimensiune langa primul si folositi pamantul pentru a umple primul sant. Bifurcati materia organica in fundul celui de-al doilea sant. Repetati acesti pasi pe intregul teren. Daca aveti pamant subtire, sapati pana la o adancime de cazma si bifurcati fundul pana la o adancime mai mare de cazma pentru a evita aducerea subsolului infertil la suprafata.
Obtinerea unui pamant fin pentru semanat
sursa foto: istock
O suprafata de sol plana, cu o textura fina sfaramicioasa, fara pietre mari sau material vegetal vechi, ofera semintelor si plantelor tinere cel mai bun inceput. Acest lucru poate fi realizat prin trasarea usoara a unei greble cu cap metalic peste pamantul sapat anterior intr-o directie, apoi din nou la 90° fata de prima greblare.
Aplicarea ingrasamantului
sursa foto: almanac.com
O buna pregatire a solului inainte de plantare ar trebui sa furnizeze plantelor nutrienti adecvati, dar pe solurile nou cultivate si sarace poate fi necesar sa se aplice un ingrasamant superior in timp ce plantele cresc. Ingrasamintele contin azot (N), fosfor (P) si potasiu (K) in diferite proportii, asa ca verificati produsele disponibile si alegeti unul care se potriveste nevoilor dvs.
Purtati manusi atunci cand manipulati ingrasamintele si aplicati-le la doza recomandata - excesul de nutrienti poate fi daunator plantelor. Imprastiati ingrasamantul uniform peste zona de inradacinare a culturii si evitati sa scapati pe frunze, deoarece le-ar putea parjoli.
Incorporati in suprafata solului folosind o sapa de impingere.
FINAL
sursa text : RHS, Vegetable in a small garden
Comments